Detalii proiect
- Perioadă: 09 – 15 aprilie 2024
- Oraș: Salonic (Thessaloniki), Grecia
- Program: Erasmus+
- Cod proiect: 2023-3-EL02-KA153-YOU-000176998
- Participanți CED România: Iasmina, Simona, însoțită de câinele ghid Chilli
Parteneri
- Comune di Forza D’Agro (Italia)
- Siggiewi Local Council (Malta)
- Give a Hand Association (Bulgaria)
- Epilekti Omada Eidikon Apostolon Thessalonikis (Grecia)
- Asociación MUXEMA (Spania)
- NICOLA Poland (Polonia)
- Manisa İl Milli Eğitim Müdürlüğü (Turcia)
- Youth for City – City for Youth (Letonia)
- Asociacija Tavo Europa (Lituania)
- Asociația CED România – Centrul de Excelență prin Diversitate (România)
- Associação Juvenil Roda Viva (Portugalia)
- Bloom Your Youth (Iordania)
- La Didine (Franța)
- Association de Volontariat et Échange Culturel et Action des Jeunes (Tunisia)
- Grunden SÖSK (Suedia)
- Ginot Ha’ir Community Council (Israel)
- Azerbaycan Telebeleri (Azerbaidjan)
- Caribbean Education and Culture Foundation (Țările de Jos/Saint Marteen – Caraibe)
Obiective și activități
Proiectul a fost dedicat înțelegerii impactului schimbărilor climatice și pregătirii pentru dezastre naturale precum incendii, inundații sau cutremure, punând un accent special pe nevoile persoanelor cu dizabilități. Participanții au analizat modul în care astfel de evenimente afectează nu doar mediul fizic, ci și viața socială și economică, întrerupând activitățile zilnice și generând atât riscuri imediate, cât și traume pe termen lung.
Un punct central al activităților a fost înțelegerea conceptelor de bază precum „risc”, „pericol” și „capacitate de răspuns”. Participanții au învățat că un dezastru nu este doar evenimentul în sine, ci rezultatul interacțiunii dintre pericole și vulnerabilitatea comunităților. Astfel, prin creșterea capacității de reacție și pregătire, impactul acestor situații poate fi semnificativ redus.
Proiectul a inclus sesiuni dedicate planificării în situații de urgență, structurate pe etape clare: analiza riscurilor, crearea unui plan personalizat, organizarea evacuării, simulări practice și, ulterior, etapa de recuperare. Un accent important a fost pus pe crearea unor rețele de sprijin – formate din familie, prieteni, colegi sau voluntari – care pot interveni eficient înainte, în timpul și după un dezastru.
De asemenea, au fost discutate măsuri concrete de prevenție și reducere a riscurilor în locuințe și spații de lucru: fixarea obiectelor grele, identificarea zonelor sigure în caz de cutremur, pregătirea kiturilor de urgență și asigurarea accesului rapid la echipamente esențiale (medicamente, dispozitive asistive, documente importante). Participanții au învățat cum să își adapteze aceste măsuri în funcție de nevoile individuale, mai ales în cazul persoanelor cu mobilitate redusă, deficiențe de vedere sau auz.
Activitățile practice au inclus simulări de evacuare și exerciții de reacție rapidă, menite să reducă panica și să formeze reflexe corecte în situații reale. S-a subliniat importanța repetării acestor exerciții atât acasă, cât și în instituții, pentru a asigura o reacție coordonată și eficientă.
În etapa de după dezastru, participanții au explorat procesele de recuperare, inclusiv accesul la servicii medicale, suport psihologic și reintegrare socială. A fost evidențiat faptul că persoanele cu dizabilități au nevoie de intervenții adaptate și de o coordonare mai atentă între instituții, pentru a asigura acces egal la resurse și servicii.
Prin ateliere, simulări și schimburi de experiență între organizații internaționale, proiectul a contribuit la dezvoltarea unei perspective mai incluzive asupra managementului dezastrelor. Scopul final a fost creșterea nivelului de pregătire al comunităților și reducerea vulnerabilităților, astfel încât reacția în fața unor situații critice să fie mai rapidă, mai eficientă și mai adaptată nevoilor tuturor.